Articol

“Copiii sunt dependenţi de internet” sau ”tinerii înlocuiesc treptat realitatea concretă cu cea virtuală” – acestea sunt probabil cele mai răspandite clişee vehiculate în legătură cu obiceiurile de consum media ale noii generaţii. Comunităţile online, programele de mesagerie instant, blogurile, forumurile sau camerele de chat – toate par a fi tentaţii irezistibile pentru orice adolescent în căutare de prieteni (fie ei şi virtuali). Ar fi aşadar de aşteptat ca reţelele sociale să înregistreze un success comparabil şi o creştere explozivă, în dauna unor produse media “clasice” şi uneori percepute ca depăşite, precum programele radio sau cele TV.

Şi totuşi realitatea ne contrazice aşteptările, aşa cum explică chiar un adolescent: Matthew Robson, stagiarul în vârstă de numai 15 ani de la Morgan Stanley, al cărui raport legat de consumul media al tinerilor a provocat discuţii aprinse în urma publicării. TV-ul nu este abandonat în favoarea noilor tentaţii din online, arată Robson, dar adolescenţii au devenit mai selectivi cu programele vizionate şi adeseori aleg să urmărească emisiunile preferate în streaming live pe Internet sau înregistrate în sistem DVR. Radioul clasic cedează locul versiunilor online (precum Last.fm), care permit alcătuirea unui playlist propriu, în timp ce ziarele pierd teren vertiginos, singurele “supravieţuitoare” fiind tabloidele (cu un format uşor de parcurs) şi cele distribuite gratuit.

În ceea ce priveşte Internetul, Robson indică printre preferatele adolescenţilor site-urile de socializare (cu precădere Facebook), portalurile cu conţinut video (precum YouTube) ori reţelele de file sharing, ce permit descărcarea de muzică şi filme. De un tratament aparte “beneficiază” însă Twitter, una din apariţiile recente în peisajul new media. Platforma de microblogging lansată în vara anului 2006 a suscitat iniţial interesul adolescenţilor, însă a sfârşit prin a fi abandonată în favoarea altor comunităţi – unul din principalele motive fiind acela că e o reţea de “urmăritori” e relativ dificil de construit (şi la ce bun să scrii dacă nu te citeşte nimeni), un altul fiind costurile implicate de publicarea mesajelor prin intermediul SMS-urilor trimise de pe telefon.

Nici în România Twitter nu stă mai bine la capitolul popularitate în rândul adolescenţilor: conform unui sondaj realizat în luna februarie a acestui an de Cristian Manafu, doar 7.2% din “twiteriştii” români au sub 18 ani, în timp ce 75% se încadrează la categoria de vârstă 21-30 ani. Disproporţia se păstrează şi în cazul Facebook, unde trendul crescător nu s-a reflectat corespunzător în rândul utilizatorilor foarte tineri – doar 4000 din cei circa 65000 de useri înregistraţi în luna februarie 2009 având sub 18 ani. Audienţa de teenageri români este concentrată în principal pe Hi5 (suntem a 5-a ţară din lume în materie de utilizatori ai reţelei), unde principala forma de interacţiune constă în comentariile la imaginile încărcate de alţi useri, iar socializarea se rezumă deseori la adăugarea de noi “prieteni” – în fapt străini cu care nu vei schimba niciodată mai mult de câteva cuvinte. Yahoo Messenger şi site-urile de torenţi vin să întregească peisajul online preferat de adolescenţii de la noi, orientaţi mai puţin către networking şi consolidarea unor legături deja existente din viaţa reală cât spre întâlniri online şi downloaduri ilegale.

Comenteaza

Despre autor

Imi place sa invat in permanenta lucruri noi. Sa gandesc liber si sa ma exprim la fel. Sa ascult si sa comunic.

Alte articole scrise de Adela Marcov