Articol

Cel mai recent studiu pearanalitycs¹ despre Twitter (studiu pe care l-am adus în discuție și aici) vine cu o serie de statistici interesante:

• 20% din conturile totale sunt “moarte”(sau abandonate)
• 50% sunt conturi de “leneși”, ale căror twitt-uri sunt mai vechi de 7 zile
• Doar 6,3% din profilele de Twitter au mai mult de 100 de followers
• 5% din tweeple (oamenii de pe twitter) creează 75% din twitt-uri – din care 32% sunt boți
• În momentul de față boții creează 24% din twitt-urile existente (media de mesaje date de un bot e de 150/zi)
• Proporția de utilizatori de Twitter e echilibrată când vine vorba de sexe:  55% femei, 45% bărbați
• Cele mai multe twitt-uri, 40%, sunt vorbăraie fără sens, urmate de cele cu valoare conversațională (37,5%) și de cele care au “pass along value” (prin RT – 8,7%)
• Promovarea proprie (5,85%), spamul (3,75%) și știrile (3,6%) sunt motive secundare pentru care este folosit Twitter-ul – deși impresia generală e că în realitate procentele ar fi mai mari
• Mesajele cu linkuri postate pe Twitter între orele 13-14 aduc cel mai mult trafic pe bloguri,  cei mai mulți referrali de pe Twitter înregistrându-se în intervalul 13-14(extins 9-15)

Spam și boți pe Twitter

Chiar dacă 24% din twitt-uri sunt create de boți, nu tot ce e mesaj automat însemnă neapărat spam. De exemplu, multe din conturile automate de Twitter, cu un număr foarte mare de mesaje  zilnice, aduc informație relevantă de pe Digg sau Delicious,  iar auto-twitt-urile care anunță cele mai noi actualizări de conținut sunt o practică des întâlnită. Conform studiului, pe Twitter mesajele de tip spam sunt relativ puține (doar 3, 75% din total), dar totodată rămâne discutabil dacă termenul de spam se poate aplica și mesajelor provenite de la conturile pe care le urmărești de bună voie.

Vorbăraia și conversațiile

O interpretare a  împărțirii pe categorii a mesajelor pe Twitter– vorbăraie fără sens, conversații, pass-along value, știri, spam și auto-promovare – lasă loc la suficiente nelămuriri. În categoria twitt-urilor cu valoare de “dat mai departe” au fost integrate doar mesajele trimise prin RT, fără să se ia în considerare și cele care ajung pe Twitter prin via sau pe diferite #canale.

Discutabil este și criteriul prin care au fost identificate conversațiile, fiindcă dacă cineva răspunde unui twitt de genul “mi-am băut cafeaua” (din categoria pointless bable) el devine automat conversație (fiindcă are @) și atunci nu se poate determina cu exactitate valoarea conversațiilor și nici cât de “fără sens” e vorbăraia predominant pe Twitter.

Totuși, pe măsură ce Twitter evoluează, cu siguranță și statisticile, și exactitatea rezultatelor lor se vor schimba. Până atunci comportamentele și practicile actuale ale utilizatorilor de Twitter rămân indicatori majori pentru o comunicare eficientă în acest colț de social media.

1. puteti descarca studiul pearanalitycs in  format pdf [↩]

Comenteaza (1)

Despre autor

Online Communication Executive la Millenium Communications

Alte articole scrise de Ligia Adam