Fă doi pași înapoi, metaforic vorbind, și privește pânza social media. Cum este creată? Este un lider care controlează fiecare mișcare, sau pânza, odată începută, se țese singură? Mai este guru cel mai important personaj al scenei online sau s-a trecut la alt nivel?
Navigând spre lumea reală
Cred că sunteți cu toții de acord că toată lumea are influență. Prin urmare, toată lumea are abilități de organizare și puterea de a-i inspira pe alții.
Mai mult: prin social media totul devine mult mai vizibil. Iar aceasta nu este singura consecință. Folosind instrumentele și tacticile new media poți construi singur o strategie care să te propulseze în centrul unei comunități online. Iar acțiunile desfășurate acolo își pot „revărsa energiile” spre un caz din lumea reală, spre o acțiune offline.
Un obiectiv care, la prima vedere, pare foarte simplu de atins. Practica nu se dovedește însă la fel de generoasă. Prin urmare, ce este de făcut?
Guru, file de poveste
Chiar dacă nu mai este nou pentru toată lumea, femonenul social media încă la început de drum. Și, ca în orice început, ai nevoie de cineva – care a străbătut sau chiar a creat o cale – pentru a te iniția în aceeași… practică. Tributul oferit comunităților online pentru această inițiere constă în faptul că, odată ce ai fost introdus în ”rețea” te cam descurci singur, alături de “alți singuri”. Și așa se ramifică drumul „pânzei” despre care vorbeam la început.
La început, un guru are un rol important, un rol central. Apoi „pânza” crește singură. Firește, rolul unui guru va continua să fie important în ansamblul poveștii. Și, tot firește, nevoia de a avea un guru (în cadrul unei comunități definite sau pe un un domeniu specific) nu va dispărea niciodată. Ce se degradează, în schimb, este poziționarea unor anumiți experți din cadrul unei comunități, a unei mișcării, drept modele de urmat.
Pentru că, se pare că nu mai avem timp pentru așa ceva. Și pentru că guru nu mai sunt suficienți1 în crearea unei comunițăți.
În online e mult mai ușor să arzi etape, iar în web 2.0 comunicarea unidirecțională se transformă ușor în conversație, în conexiune. Iar mai apoi, din aproape în aproape, într-o oglindă imperfectă a ceea ce reprezintă o persoană în viața reală.
Influență vs. marketing?
Așa se naște influența, în diferitele ei forme. Empatia ce se creează între indivizi reprezintă unul dintre ingredientele de bază ale unei comunități în care fiecare organizează pe fiecare. Evite și atotcitata Wikipedia sunt doar două exemple. Sau, dacă vreți, forumul FCRP sau offline2.0, un proiect marca pr365ro.
Paulo Fraile2 numește această abordare “educație birecțională”, proces în care fiecare se simte profesor și student la un anumit dat. Cei cu mai multă experiență vor căuta să deschidă un dialog mai constructiv, în care să ofere mai mult decât să ceară, și tot acest dialog are în vedere abordarea unei strategii pe termen lung și nu un mod de manipulare și control al maselor.
Prin urmare, tabloul social media ar trebui privit în perspectivă: utilizatorii care sunt activi acum vor fi și în viitor? Fapt care duce cu gândul la abordarea unor strategii care privesc implicarea unui public cât mai larg pe o perioadă cât mai îndelungată. Dar cum determini acest lucru fără a obliga, într-o formă sau alta? Metoda, continuă Paulo Fraile, e să-i faci pe oameni să simtă că participarea lor contribuie la ”umanizarea” a tot ceea ce îi înconjoară, la a considera gestul lor drept unul firesc și care îi îmbogățește valoric.
Nu este un lucru străin faptul că, atât în online cât și în offline, este greu să-ți faci populară o idee fără a fi suspectat că urmărește un anumit beneficiu – financiar sau de imagine – nedeclarat. Fapt care nu-i oprește pe oamenii de marketing să gestioneze cu suficient succes loialitatea față de branduri. În social media, însă, „obiectivele nedeclarate” îi determină pe aceeași oameni de marketing să fie sceptici cu privire la un eventual succes.
Faptul că vinzi o idee sau un produs nu te face mai puțin relevant pentru publicul tău. Însă a încerca să faci asta în cadrul unei comunități ce-și crește cauza organic, având ca motivație propria convingere și dorința de a face parte din schimbare socială, este un lucru forțat și care nu rezistă în timp.
- Gurus Are Not Enough, Ivan Boothe [↩]
- Freire, Paulo, Pedagogy of the Oppressed, Continuum International Publishing Group, New York, 2004, pp. 65–66. [↩]
brand personal? autoritate?
Autoritatea pe care o are gurul la inceput devine, treptat, a grupului. Iar brandul personal reprezinta o conditie si o consecinta, in acelasi timp, pentru a face parte din grup. In acest sens, oamenii cu aceleasi intentii se coordoneaza singuri, pentru ca toti au autoritate, ierarhia nefiind incurajata.