Fireste vor spune imediat oamenii de marketing, gandindu-se rapid la video-clipurile scurte, dar foarte vizionate, care “se iau” de la un utilizator la altul. De multe ori ele sunt amuzante sau pur si simplu inedite, ceea ce face ca mesajul clipului sa ajunga cunoscut de multi oameni.

In ultimul timp, acestea au inceput sa fie folosite si in scop comercial, in locul traditionalelor spoturi publicitare. Canalul de comunicare nu mai este reprezentat de televiziuni, ci de Internet, astfel ca exista cateva diferente intre marketingul viral si tehnicile mai vechi de comunicare cu publicul tinta.

Tipuri de marketing viral

Stefan Stroe¹ a prezentat, in cadrul recentei conferinte Marketing 360², deosebirile dintre doua mari categorii de campanii virale, care se bazeaza pe micro idei virale (junior) si respectiv macro idei virale (senior). El considera ca pe masura ce consumatorul se apropie de decizia de cumparare, publicitatea virala pierde din impact.

Exista campanii de tip „one-shot” in care impactul initial este prioritizat, si in care rolul creatiei este foarte important, dupa cum si campanii strategice, in care conteaza mai mult efectul preconizat masurabil. Acestea din urma se bazeaza mai mult pe marketing.
De asemenea, consumatorii pot da mai departe in mod spontan aceste clipuri, sau propagarea „din gura in gura” poate fi coordonata tot de marketeri.

Pasii unei campanii de marketing viral

Conform aceluiasi Stefan Stroe, acestia sunt:
1. stabilirea obiectivelor, insight-ului cat si partenerilor
2. inventarea ideii
3. identificarea si motivarea influetatorilor ex bloggeri de succes
4. evaluarea „propagatorilor”
5. stimularea propagarii
6. evaluarea campaniei
7. decizia de a opri sau de a continua/reporni campania.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=Wy52yueBX_s[/youtube]

Studiu de caz

Compania Cadbury, producatoare de ciocolota din Marea Britanie, a avut probleme de PR in 2007, asa ca s-a hotarat sa investeasca intr-o campanie care sa-i reabiliteze imaginea.

Punctul central al acesteia a fost un spot la fel de placut de vizionat pe cat este consumarea ciocolatei.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=QXiXprmJngA[/youtube]

Spotul cu o „gorila” care interpreteaza In the air tonight (Phill Collins) a avut mare succes, fiind impartasit pe reteaua YouTube. Astfel, au fost facute reclame succesive cu deja faimoasa gorila si alte melodii cunoscute.

Anul acesta, un alt spot ajuns deja si el cult, cu doi copii care danseaza din sprancene, a atins cifra de 4 milioane de vizionari pe YouTube si site-uri similare, in doar trei saptamani. S-au facut de asemenea si multe copii/parodii ale clipului, care nu fac decat sa-i creasca notorietatea.

De retinut! O idee virala trebuie sa produca efecte masurabile si sa faca parte dintr-o strategie mai vasta. In exemplul dat, exista si alte tactici folosite in comunicarea brandului cu consumatorii, armonizate cu campania virala online.

Articol publicat initial pe www.informatiiprofesionale.ro

1. Fost Strategic Planning Director la Grey Worldwide Romania, Stefan Stroe a anuntat “in premiera la conferinta Marketing 360 ca a devenit consultant independent, incetand lucrul in agentiile mari”
2. Marketing 360, “cel mai important eveniment de marketing si advertising din Romania” a avut loc in data de19 noiembrie la Hotel Crowne Plaza

divertismentul este cea mai ușoară cale de a schimba comportamentul oamenilor în mai bine.

O inițiativă de succes fie și numai prin prisma numărului de vizionări înregistrate de spoturile² găzduite pe site.

Iată pe scurt statisticile unor spoturi care folosesc divertismentul pentru a scoate oamenii din comoditatea zilnică și a încuraja responsabilitatea față de mediu.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=cbEKAwCoCKw[/youtube]

The World’s Deepest Bin

Are în acest moment 708.895 vizualizări.

În primele patru zile a avut 88.000 de vizualizări.

Versiunea suedeză³ are, până în acest moment, 297.081 vizualizări.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=2lXh2n0aPyw[/youtube]

Piano Staircase

Are în acest moment 3.582.647 vizualizări.

În primele patru zile a avut peste 1.200.000 de vizualizări.

Versiunea suedeză⁴ are, până în acest moment, 979.422 vizualizări.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=zSiHjMU-MUo[/youtube]

Bottle Bank Arcade

A fost lansat în data de 15 octombrie.

Are, în acest moment, 110.616 vizualizări.

Versiunea suedeză⁵ are, până în acest moment, 13.894 vizualizări.

1. www.thefuntheory.com; versiunea suedeză www.rolighetsteorin.se
2. Spoturile campaniei sunt realizate de către DDB Stockholm
3. Världens djupaste soptunna
4. Pianotrappan
5. Tomglasspelet

Viralul: patru mituri spulberate

Informații suplimentare despre marketingul viral găsiți aici. Dar hai să vedem și câteva mituri ce așteaptă să fie dărmate în legatura cu viralul. Dana Lazar a identificat patru dintre ele, pe care eu le-am preluat și le-am modificat pe alocuri:

1. Traficul de la cei mari este un mit. De fapt viralul vine de la cei mici si mulți, care au dat peste o informație și o consideră destul de interesantă/amuzantă/terifiantă  încât să o transmită mai departe. Și fac asta fără nicio obligație sau rugăminte din partea unei terțe persoane.

2. Wow, a scris X despre mine și mi-a adus 8000 cititori. E clar că e viral. Ei bine, nu-i!  E doar o ‘recomandare’. Traficul nu este datorat producției tale, ci capacității celui care a pus linkul de a-și determina proprii cititori să acționeze. Ai un viral dacă traficul direct este mai mare decât cel indirect. Când 1000 micuți pun link către tine ai viral. Când vin din messenger ai viral. Când cresc căutarile pe google după o anumita informațe pusă de tine ai viral.

3. Poți controla un viral. Dar de fapt viralul ține de un context. Nici unul din aceste articole nu ar fi fost atât de citite/discutate/preluate/recomandate daca nu ar fi existat contextul potrivit.

4. Daca am face un viral ne-am scoate. De fapt nu. Nu e musai să promovezi un produs/ serviciu prin ceva ce tu speri să devină viral. Poate targetul tau nici măcar nu e acolo. Poate ți-ar aduce doar ceva notorietate în piața de online. Spre exemplu, viralul nu este răspunsul pentru ce iși dorește o publicație, indiferent de caii verzi ce se viseaza astăzi pe net. Linkurile câștigate nu-ți aduc neapărat cititori fideli.

(sursa foto )

Câtă influență are „influența”?

Iar controversele abia acum încep: chiar dacă obstacolul identificării acestor lideri de opinie a fost trecut, vei reuși să îți atinge obiectivele. Sau, altfel spus: câtă influenţă au, de fapt, consumatorii influenţi?

Pentru Malcolm Gladwell persoanele influente joacă un rol central în răspândirea de noi trenduri. Pentru că, așa cum spune o vorbă din bătrâni, toţi suntem egali, dar unii sunt mai egali decât ceilalţi. Iar gradul de influenţă al fiecărui consumator depinde numărul de cunoscuţi, de capacitatea sa influenţă și de gradul de expertiză în domeniu.

De cealaltă parte, Duncan Watts crede că nu există persoane mai influente decât altele. Iar regulile însă marketingul viral par a-i ridica mingea la fileu lui D.Watts. Pentru că, în cazul unui viral, se deovedeşte a fi mai utilă identificarea unei modalităţi de atingere a nişei, de comunicare cu ea, decât găsirea unor oameni cheie.

O revoluție așteptată

Unei campanii virale îi stă bine să fie răspândită din start la câţi mai multi utilizatori (cu puţin noroc ,se va promova  apoi singură). Prin urmare, persoanele influente sunt util de targetat, dar nu în cazul unei campanii virale. Iar crearea interacţiunilor  specifice pentru a genera buzz/efect viral şi pentru a crea conversaţii este, cel puțin în unele cazuri, mult mai eficientă.

Cu toate aceste, o bună parte a specialiștilor sunt de părere că, în zodiacul schimbărilor, 2009 este anul în care social influencer marketing ajunge în prim-plan. Cel puțin în mediul online.

Potrivit raportului Razorfish, 75% din populaţia online este angajată într-o reţea socială, iar marketerii trebuie să se adapteze trendului mondial. Rămâne de văzut şi de stabilit, în cazul fiecărei campanii, ce metodă este mai utilă. Și dacă influencer marketing va genera ”revoluţia” atât de așteptată în lumea marketerilor.